NOUTATIDespre situația administratorilor de păduri și modificarea Codului Silvic
Comunicat 15 iul 2020 Politici forestiere dezastruoase regizate de grupuri de interese au slăbit puterea statului de a administra pădurile, situația răsfrângându-se și asupra sectorului silvic privat de administrare. Administratorii pădurilor statului și pădurilor private în prezent sunt lipsiți de instrumente necesare reglării dezechilibrelor financiare din unitățile de administrare. Citeste documentul Activarea procedurii de infringement pe păduri, o nedreptate pentru România
Comunicat 14 iul 2020 Dat fiind importanța esențială a pădurilor în diminuarea efectelor schimbărilor climatice încă din 2011 Consiliul Forestierilor Europeni a solicitat cu amabilitate Parlamentului și Comisiei Europene să înființeze un Comisariat pentru păduri sau un Directorat General pentru Păduri în Comisia Europeană. Consiliul Forestierilor Europeni reiterează această propunere în acest an, 2020. Citeste documentul Comunicat 29 mai 2020
- întrunirea Consiliului Național Tripartit de Dialog Social din 12.05.2020 - inițiativa legislativă b160/13.04.2020 privind interdicția cu caracter temporar a scoaterii din țară a unor produse provenite din activități agricole și de exploatare forestieră din România; inițiativa legislativă b165/16.04.2020 privind comercializarea masei lemnoase; inițiativa legislativă b166/16.04.2020 privind exploatarea masei lemnoase și inițiativa legislativă b168/16.04.2020 privind modificarea Codului Silvic, Legea 46/2008, precum și răspunsul primit în data de 13.05.2020 de la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaților. Citeste documentul Comunicat 11 mai 2020
Confederația Consilva și Federația pentru Apărarea Pădurilor au transmis un memoriu Camerei Deputaților și Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaților referitor la Proiectele Legislative b160/13.04.2020 privind interdicția cu caracter temporar a scoaterii din țară a unor produse provenite din activități agricole și de exploatare forestieră din România, b165/16.04.2020 privind comercializarea masei lemnoase, b166/16.04.2020 privind exploatarea masei lemnoase și b168/16.04.2020 privind modificarea Codului Silvic, Legea 46/2008 care prin aplicare pot aduce grave prejudicii economiei naționale, sectorului silvic și mediului. Citeste documentul Comunicat 27 apr 2020
Există la Parlamentul României o inițiativă legislativă privind interdicția cu caracter temporar a scoaterii din țară a unor produse provenite din activități agricole și de exploatare forestieră din România care interzice până la 31.12.2030 scoaterea din țară a produselor din masă lemnoasă constând din bușteni, lemn rotund, cherestea și lemn pentru foc. Citeste documentul Comunicat 12 mar 2020
Unii parlamentari susțin înființarea de urgență a unui DNA al pădurilor și intervin în Parlament cu un Proiect de act normativ de modificare a Legii nr. 46/2008 privind Codul Silvic. Citeste documentul Comunicat 30 mar 2020
Atunci când cazurile de contaminare cu coronavirus (Covid-19) se înmulțesc de la o zi la alta, ajungând la ordinul miilor și, când numărul de decese deja șochează, măsurile de salvare a populației sunt o prioritate pentru fiecare dintre noi, dar mai ales pentru autorități. Citeste documentul COMUNICAT 27 feb 2020
Scrisoarea Comisiei Europene din data de 12.02.2020 adresată Guvernului României privind neaplicarea în sectorul silvic a prevederilor Regulamentului U.E. nr. 995/2010 de stabilire a obligațiilor care revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse de lemn, neaplicarea Directivei nr. 43 /1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră salbatică, a Directivei nr. 42/2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului și neaplicarea Directivei nr. 4/2003 privind accesul publicului la informațiile despre mediu. Citeste documentul Comunicat 17 feb 2020
Comisia Europeană a lansat un avertisment României de a lua măsurile necesare remedierii deficiențelor identificate de Comisie privind cantitățile mari de lemn recoltat ilegal și nerespectarea Directivei Habitate, Directivei privind evaluarea strategică de mediu și Directiva privind păsările, constatând că unele habitate forestiere protejate au dispărut din cadrul siturilor protejate Natura 2000. Citeste documentul Comunicat despre Pactul Ecologic al Comisiei Europene
13 ian 2020 Pactul Ecologic European (The European Green Deal) se dorește a fi o inițiativă de a soluționa atât problematica actuală legată de climă și de mediu precum și de atenuare sau eliminare a efectelor crizei energetice, de natură economică, financiară și socială, cauzată de epuizarea resurselor convenționale (cărbune, petrol și gaze naturale). Citeste documentul DISTRUGEREA PADURILOR ROMANE IA AMPLOARE
În data de 4 decembrie 2014 Federația pentru Apărarea Pădurilor a organizat o Conferință de presă cu tema: ”Distrugerea pădurilor în România ia amploare”. În Comunicatul de presă transmis mass-mediei se prezintă consecințele aplicării guvernanței corporative ca formă de management a pădurilor. Citeste documentul ADUNARE GENERALĂ FAP
În data de 5.11.2014 Adunarea Generală a Federației pentru Apărarea Pădurilor a înființat sucursalele FAP, a aprobat Regulamentul de organizare și funcționare al sucursalelor și a ales prin vot secret președinții acestora. Conform prevederilor Statutului FAP aprobat de Adunarea Generală în 25.06.2014 și pentru care s-a obținut Hotărârea Tribunalului București în 08.08.2013, Federația pentru Apărarea Pădurilor înființează sucursale (nu mai există filiale). CONFERINȚĂ DE PRESĂ
23.10.2014 Federația pentru Apărarea Pădurilor a organizat în data de 23.10.2014 o Conferință de presă cu tema ”Retrocedări ilegale de păduri” susținută de Marian Stoicescu, Gheorghe Gavrilescu și Silviu Geană. Federația pentru Apărarea Pădurilor solicită autorităților sistarea retrocedărilor de păduri până la finalizarea verificărilor tuturor retrocedărilor suspecte a fi ilegale Vezi documentul |
Despre situaía administratorilor de păduri și modificarea Codului Silvic
Politici forestiere dezastruoase regizate de grupuri de interese au slăbit puterea statului de a administra pădurile, situația răsfrângându-se și asupra sectorului silvic privat de administrare. Administratorii pădurilor statului și pădurilor private în prezent sunt lipsiți de instrumente necesare reglării dezechilibrelor financiare din unitățile de administrare. În plină criză financiară și economică a sectorului silvic determinată de reglementări și restricții aberante continuă limitarea inițiativei manageriale a administratorilor de păduri de a folosi și prelucra materia primă furnizată de păduri și de a obține astfel fondurile necesare acoperirii cheltuielilor cu gospodărirea durabilă a pădurilor și de administrare a acestora. În perioada actuală, datorită doborâturilor masive de vânt din Germania, Austria și Italia și a existenței fenomenului de uscare a unor arborete în Germania, oferta de lemn este foarte mare, iar cererea din pădurile României a scăzut. La aceasta se adaugă restricțiile impuse României de a mai vinde lemn prin activarea, pe nedrept în opinia noastră, a procedurii de infringement de către Comisia Europeană. Printre puținele categorii de material lemnos pentru care există și va exista cerere atât la nivelul țării, cât și la export și care poate echilibra financiar administratorii de păduri, este cheresteaua. Administratorii de păduri Romsilva și unele ocoale silvice private au avut instalații pentru producerea cherestelei dar li s-a impus desființarea acestei activități. Pentru a relua această activitate, în vederea salvării pădurilor, este nevoie de eliminarea din cadrul legislativ a tuturor restricțiilor privind prelucrarea lemnului de către administratorii de păduri și sprijinirea financiară a acestora de către Guvern pentru a achiziționa aceste instalații. În Codul Silvic se solicită o prevedere clară în acest sens: „Pădurea trebuie gospodărită durabil obligatoriu, iar proprietarii și administratorii de păduri pentru a acoperi cheltuielile de gospodărire durabilă și administrarea pădurilor pot valorifica masa lemnoasă sub orice formă.” În ceea ce privește modificarea și completarea actualului Cod Silvic sau elaborarea unui nou Cod Silvic, Confederația Consilva și Federația pentru Apărarea Pădurilor consideră că această lege este un act de importanță covârșitoare pentru un bun de interes național la care trebuie să-și aducă contribuția pe lângă membrii ai Parlamentului României și membrii ai Academiei Române, ai Academiei de Științe Agricole și Silvice, ai Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice, administratorii de păduri, organizațiile de proprietari de păduri și organizațiile profesionale și sindicale din domeniul silvic. În acest sens, propunem să se constituie un colectiv de specialiști din instituțiile și organizațiile amintite, iar la lucrările acestui colectiv de specialiști să fie invitați pentru colaborare și alte organizații sau instituții care au legătură directă cu pădurea sau interes pentru produsele pădurii. În opinia noastră, nu este nevoie de o cosmetizare a actualului Cod Silvic, este nevoie de o analiză profundă care să aibă în vedere numai interesul pădurii, eliminându-se toate prevederile care transformă actualul Cod Silvic într-un Tratat de negociere în comerțul cu lemn și într-o Lege a reglementărilor ce exceptează regimul silvic. Considerăm că în Codul Silvic trebuie reconsiderat rolul proprietarului de păduri, al administratorului de păduri, al celor care slujesc pădurea luând în considerare condițiile speciale în care-și defășoară activitatea. Nu este drept ca personalul silvic să fie tratat în mod diferit față de personalul din Jandarmerie sau Poliție deși condițiile prin care-și desfășoară activitatea: de expunere și risc sunt similare. Având în vedere cele prezentate, Confederația Consilva și Federația pentru Apărarea Pădurilor a solicitat conducerii Camerei Deputaților și președintelui Comisiei pentru agricultură, sivlicultură, industrie alimentară și servicii specifice a nu da curs la Proiectul PL-x nr. 356/2020 de modificare și completare a Legii nr. 46/2008 privind Codul Silvic întrucât acesta nu corespunde necesităților și realităților sectorului silvic. Activarea procedurii de infringement pe păduri, o nedreptate pentru România
În data de 6 martie 2020 Consiliul European al Forestierilor și Societatea Acdemică Forestieră Europeană, într-o scrisoare către domnul Virginius Sinkevicius, Comisar pentru Mediu, Oceane și Pescuit în Comisia Europeană au menționat următoarele: „Dat fiind importanța esențială a pădurilor în diminuarea efectelor schimbărilor climatice încă din 2011 Consiliul Forestierilor Europeni a solicitat cu amabilitate Parlamentului și Comisiei Europene să înființeze un Comisariat pentru păduri sau un Directorat General pentru Păduri în Comisia Europeană. Consiliul Forestierilor Europeni reiterează această propunere în acest an, 2020. Consiliul Forestierilor Europeni, Grupul de Consultanță al Experților Forestieri din Europa și Societatea Academică Forestieră Europeană dă o apreciere deosebită activității Comisiei de Mediu, Oceane și Pesuit pentru respectarea și aplicarea principiului subsidiarității în sectorul forestier pentru toate Statele Membre ale Uniunii Europene, atât timp cât nu există o autoritate forestieră la nivelul Comisiei Europene”. În data de 23 iunie 2020, doamna Claudia Olazabal, șefă de unitate în Directoratul General pentru Mediu a răspuns din partea domnului comisar european Virginius Sinkevicius la scrisoarea celor două organizații europene: „În ceea ce privește propunerea dumneavoastră de a se înființa un Directorat General pentru Păduri în Comisia Europeană, Comisia lucrează într-o manieră colegială. Pădurile sunt tratate într-un mod coordonat de serviciile concertate.” („Concerning your proposal for setting up a Directorate General for forests within the Commission, the Commission works in a collegial manner. Forests are dealt with in a coordinated manner by the concerned services.”) Răspunsul Comisiei de Mediu, Oceane și Pescuit nu surprinde, se știe că la nivelul Comisiei Europene nu există o autoritate forestieră care să elaboreze strategii și politici forestiere pentru Uniunea Europeană, să elaboreze reglementări, regulamente, directive pe domeniul forestier, să monitorizeze modul de aplicare și respectare al acestora, să ia decizii în situația de nerespectare repetată a acestor reglementări. Această situație se datorează faptului că în Actul Constitutiv al Uniunii Europene nu se regăsește termenul de pădure, deși mai mult de 33% din suprafața terestră a Uniunii Europene este acoperită cu păduri. Desigur, Comisia Europeană are nevoie de o autoritate forestieră care să cunoască problematica din domeniul forestier, care să elaboreze proiectul unei noi strategii forestiere a Uniunii Europene (așa cum se dorește în martie 2021). Inițiativa completării Actului Constitutiv al Uniunii Europene cu domeniul forestier aparține Consiliului și Parlamentului European, la inițiativa Comisiei Europene. În data de 12 februarie 2020, Comisia Europeană la inițiativa Comisiei de Mediu, Oceane și Pescuit a acționat procedura de infringement pentru România din cauza tăierior ilegale de păduri și a dispariției unor habitate forestiere protejate din cadrul siturilor Natura 2000, încălcându-se Directiva Habitate și Directiva privind păsările. Datele privind tăierile ilegale a 20 mil. m3 anual pentru care a fost declanșată procedura de infringement, au fost preluate din rezultatele parțiale ale Inventarului Forestier Național și acceptate de ministerul de resort, deși în dezbaterea organizată de minister pe tema Inventarului Forestier Național din decembrie 2019, specialiștii de la Academia de Științe Agricole și Silvice, Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, administratorii de păduri, organizațiile profesionale și sindicale din sectorul silvic au contestat acest volum (20 mil. m3 anual tăieri ilegale) ca fiind extrem de exagerat, nerealist, fiind estimat de aceste organizații la un volum de 50 de ori mai mic. Una din consecințele declanșării procedurii de infringement pe păduri este necesitatea de remediere a deficiențelor identificate de Comisie în legislația silvică din România. Ca urmare în perioada actuală la Camera Deputaților se află proiectul cu PL-x nr. 356/2020 privind modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 privind Codul Silvic. În opinia noastră, activarea de către Comisia Europeană a procedurii de infringemet s-a făcut: - Folosind datele eronate privind tăierile ilegale de păduri din rezultatele parțiale ale Inventarului Forestier Național, rezultate contestate de mediul academic, administratorii de păduri, organizațiile profesioanle și sindicale din domeniul silvic. De altfel, Inventarul Forestier Național a fost blocat de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, beneficiarul acestui studiu, cu un an înainte de declanșarea procedurii de infringement. - Fără să existe o autoritate forestieră la nivelul Comisiei Europene, singura în măsură să monitorizeze, să constate, să verifice, să reglementeze activitatea forestieră a Uniunii Europene. COMUNICAT
Atașat vă transmitem scrisoarea Confederației Consilva și a Federației pentru Apărarea Pădurilor din data de 21.05.2020 adresată domnului ing. Codruț Bâlea, director general al Regiei Naționale a Pădurilor, referitoare la întrunirea Consiliului Național Tripartit de Dialog Social din 12.05.2020 prezidată de domnul Ludovic Orban, prim- ministru al Guvernului României. De asemenea, transmitem atașat scrisoarea din data de 11.05.2020 adresată domnului deputat Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților și domnului deputat Alexandru Stănescu, președintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaților referitoare la inițiativa legislativă b160/13.04.2020 privind interdicția cu caracter temporar a scoaterii din țară a unor produse provenite din activități agricole și de exploatare forestieră din România; inițiativa legislativă b165/16.04.2020 privind comercializarea masei lemnoase; inițiativa legislativă b166/16.04.2020 privind exploatarea masei lemnoase și inițiativa legislativă b168/16.04.2020 privind modificarea Codului Silvic, Legea 46/2008, precum și răspunsul primit în data de 13.05.2020 de la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaților. Solicitarea de a se respinge de către Camera Deputaților, cameră decizională pentru această inițiativă legislativă b160/13.04.2020 privind interdicția cu caracter temporar a scoaterii din țară a unor produse provenite din activități agricole și de exploatare forestieră din România, s-a făcut la video dezbaterea organizată de Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaților în data de 18.05.2020. COMUNICAT În data de 11.05.2020, Confederația Consilva și Federația pentru Apărarea Pădurilor au transmis un memoriu domnului deputat Ion-Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților și domnului deputat Alexandru Stănescu, președintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaților referitor la Proiectele Legislative b160/13.04.2020 privind interdicția cu caracter temporar a scoaterii din țară a unor produse provenite din activități agricole și de exploatare forestieră din România, b165/16.04.2020 privind comercializarea masei lemnoase, b166/16.04.2020 privind exploatarea masei lemnoase și b168/16.04.2020 privind modificarea Codului Silvic, Legea 46/2008 care prin aplicare pot aduce grave prejudicii economiei naționale, sectorului silvic și mediului. i. Proiectul de Lege privind interdicția cu caracter temporar a scoaterii din țară a unor produse provenite din activități agricole și de exploatare forestieră din România, b 160/13.04.2020 va avea un impact deosebit de mare socio-economic și asupra mediului. - interzicerea scoaterii din țară, implicit a exportului de buștean și lemn rotund face obiectul Legii privind gospodărirea durabilă a pădurilor, lege adoptată de Parlament în luna aprilie 2020 și aflată la promulgare; - interzicerea exportului de cherestea determină ca România să fie lipsită de venituri provenite din export de 1,2 mld. €/an. Această interdicție de export va provoca o situație financiară deosebit de grea administratorilor de păduri, respectiv Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva și celor 150 de ocoale silvice private, întrucât acești administratori nu vor mai putea vinde masa lemnoasă operatorilor economici care produc cherestea. Lipsa de venituri la administratorii de păduri va determina imposibilitatea de a păzi și gospodări pădurea, unul din principalii factori de protecție a mediului; - interzicerea exportului de cherestea poate provoca falimentarea celor 12.000 de operatori economici care produc cherestea și disponibilizarea a 200.000 de angajați ai acestor operatori economici; - Proiectul de Lege nu are claritatea necesară folosindu-se sintagma „scoaterea din țară” dând naștere astfel la interpretări, încălcându-se prevederile Legii nr. 24/2000. ii. Proiectul de Lege privind comercializarea masei lemnoase b165/16.04.2020 este un proiect de lege care are un caracter discriminatoriu între operatorii economici care cumpără masă lemnoasă din județ și cei care cumpără din afara județului. Obligativitatea ca masa lemnoasă dintr-un județ să fie comercializată într-un volum de 50% din totalul masei lemnoase către beneficiarii din județ, iar 50% către beneficiarii din alte județe încalcă prevederile legislației economiei de piață. iii. Proiectul de Lege privind exploatarea masei lemnoase b166/16.04.2020 nu respectă prevederile Legii 46/2008 privind Codul Silvic. Conform prevederilor Art. 25 din Codul Silvic, în România pădurile sunt păduri de protecție și păduri de producție și protecție, nu există păduri cu funcția numai de producție la care se face referire în proiectul de lege. iv. Proiectul de Lege privind modificarea Codului Silvic B168/16.04.2020. Proiectul de Lege prevede interzicerea exploatării masei lemnoase pe perioada stării de urgență, în această perioadă putând fi permisă doar exploatarea masei lemnoase din albia minoră a cursurilor de apă și de pe suprafața construcțiilor hidrotehnice din albia minoră. În albia minoră se execută construcții hidrotehnice (baraje, traverse, praguri) care au rolul de a disipa energia cinetică a apei, împiedicând formarea de torenți, implicit de viituri și inundații. În timp aceste construcții hidrotehnice se colmatează cu aluviuni aduse de ape, creând posibilitatea instalării vegetației forestiere, care va avea același rol de împiedicare a formării torenților. Dacă este necesar se pot construi alte baraje în amonte de cele existente. A permite exploatarea vegetației forestiere din albia minoră a cursurilor de apă ar facilita apariția torenților, viiturilor și inundațiilor. Interzicerea exploatării masei lemnoase în perioada de urgență, perioadă în care se asigură paza pădurilor, crează dificultăți financiare administratorilor de păduri care au nevoie de venituri pentru paza pădurilor și gospodărirea durabilă a lor. În memoriul amintit, Confederația Consilva și Federația pentru Apărarea Pădurilor solicită cu deosebit respect conducerilor Camerei Deputaților și Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaților să nu dea curs și să respingă proiectele de lege menționate. COMUNICAT
În această perioadă există la Parlamentul României o inițiativă legislativă privind interdicția cu caracter temporar a scoaterii din țară a unor produse provenite din activități agricole și de exploatare forestieră din România. În acest Proiect de Lege există un articol care interzice până la 31.12.2030 a scoaterii din țară a produselor din masă lemnoasă constând din bușteni, lemn rotund, cherestea și lemn pentru foc. Acest Proiect de Lege vine la o săptămână de la adoptarea unui alt Proiect de Lege PL-x 506/18.10.2019 privind gestionarea durabilă a pădurilor prin care se interzice exportul de buștean pe o perioadă de 5 ani. Dacă Proiectului de Lege privind interdicția cu caracter temporar a scoaterii din țară a unor produse provenite din activități agricole și de exploatare forestieră din România i se va da curs în această formă și va exista interzicerea scoaterii din țară până la 31.12.2030 a buștenilor, lemnului rotund, cherestelei și lemnului pentru foc, se vor produce imense prejudicii sectorul silvic și sectorului de prelucrare a lemnului. Încă din 2019, sectorul silvic se află într-o criză financiară determinată de nevânzarea masei lemnoase, criză care va continua la cote alarmante în anul 2020. Dacă la criza actuală care provoacă reducerea substanțială a veniturilor atât la nivelul Romsilva, cât și la nivelul celor 150 de ocoale silvice private, se va adăuga reducerea veniturilor din vânzarea masei lemnoase la operatorii economici care produc cherestea, atât pădurile României, cât și administratorii de stat sau privați ai pădurilor vor fi atât de mult afectați financiar încât gospodărirea pădurilor nu va mai fi posibilă, iar administratorii de păduri vor fi nevoiți să-și restrângă activitatea disponibilizând din personalul angajat. Deja în condițiile anului 2020 din lipsa resurselor financiare, la RNP-Romsilva activitatea este restrânsă la 4 zile din 5 zile lucrătoare personalul angajat având salariile micșorate cu 20%. Întrucât este vorba de soarta pădurilor, de gospodărirea lor, de menținerea intreprinderilor de administrare a pădurilor, de soarta celor peste 21.000 de salariați care lucrează la Romsilva și la ocoalele silvice private, solicităm Parlamentului României modificarea de urgență a Proiectului de Lege privind interdicția cu caracter temporar a scoaterii din țară a unor produse provenite din activități agricole și de exploatare forestieră din România prin scoaterea art. (2) privind interzicerea scoaterii din țară a produselor de masă lemnoasă constând din buștean, cherestea, lemn rotund și lemn de foc până la 31.12.2030. Solicitarea eliminării art. (2) din Proiectul de Lege amintit a făcut obiectul și unei scrisori înaintate de Confederația Consilva și Federația pentru Apărarea Pădurilor în data de 27.04.2020 domnului Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților din Parlamentul României. COMUNICAT
Atunci când cazurile de contaminare cu coronavirus (Covid-19) se înmulțesc de la o zi la alta, ajungând la ordinul miilor și, când numărul de decese deja șochează, măsurile de salvare a populației sunt o prioritate pentru fiecare dintre noi, dar mai ales pentru autorități. În Romania sunt domenii, sectoare și servicii în care activitatea nu poate fi oprită, întreruptă sau suspendată nici măcar pentru o zi. Acei oameni din domeniile: medical, sanitar, servicii publice, ordine publică, armată, agricultură, silvicultură, comerț, juridic, notariat, magistratură, televiziune, presă, transport, furnizare a apei, a energiei electrice, etc merg în fiecare zi la locul de muncă și își desfășoară activitatea în condiții maxime de risc și stres. Ceea ce este imperios să se facă este să li se asigure condițiile de muncă, măcar condițiile minime de protecție împotriva Covid-19. La videoconferința pe care doamna Victoria Violeta Alexandru, ministrul muncii și protecției sociale a organizat-o în data de 26 martie cu conducerile confederaților sindicale reprezentative la nivel național și în care a solicitat propuneri de modificare sau completare a Ordonanței de Urgență nr. 30/2020, președintele executiv al CSM Meridian a solicitat introducerea în textul acestei ordonanțe a obligativității acordării de către stat tuturor angajaților, indiferent de domeniul unde lucrează, și care își desfășoară activitatea în această perioadă de pandemie Covid-19 a măștilor antivirale (nu chirurgicale) și a mănușilor de protecție, ceea ce constituie o măsură de protecție a salariatului de protecție a muncii. După videoconferință s-a trimis la Ministerul Muncii și Protecției Sociale textul de propunere. În timpul videoconferinței președintele executiv al CSM Meridian a solicitat suspendarea în acest an, dat fiind condițiile deosebite ale anului, a aplicării OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă în unitățile economice cu capital majoritar de stat. Urmând ca la aceste unități economice să se aplice măsuri de susținere financiară asemănătoare celor de care au beneficiat alte unități economice. La videoconferința organizată de ministrul muncii și protecției sociale, Victoria Violeta Alexandru, din partea CSN Meridian au participat Stoicescu Marian, președinte executiv CSN Meridian și Dumitru Fornea, secretar general CSN Meridian. După videoconferință, din partea CSN Meridian s-a transmis la Ministerul Muncii și Protecței Sociale o listă a tuturor propunerilor de modificare a OUG. nr. 30/2020 primite de la federațiile membre ale confederației. În zilele de 5 și 6 martie a avut loc la Budapesta ședințele Bordurilor Consiliului Silvicultorilor Europeni și ai Societății Academice Forestiere Europene. In cadrul ședințelor s-a analizat activitatea CEF și EFAS, s-au făcut propuneri pentru activitatea din perioada următoare atât în Sistemul Forest Europe cât și la nivelul instituțiilor Uniunii Europene, s-au ales noi membrii CEF și EFAS. De asemenea, s-au adoptat două scrisori către Comisarul pentru Mediu, Oceane și Pescuit și către Comisarul pentru Agricultură. Cele două scrisori s-au trimis la Bruxelles în data de 10 martie. Aceste scrisori vin după un demers din luna ianuarie făcut de CEF și EFAS d-nei. Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene. In acest demers au fost prezentate propuneri pentru Programul European Green Deal. Vă prezentăm scrisoarea CEF și EFAS către domnul Virginijus Sinkevičius, Comisarul pentru Mediu, Oceane și Pescuit din cadrul Comisiei Europene: Dl. Virginijus Sinkevičius Comisar pentru Mediu, Oceane și Pescuit în Comisia Europeană Consiliul Silvicultorilor Europeni (CEF) este o organizație internațională profesională a Silvicultorilor înființată în 2011 și care are peste 58.400 de membrii din 13 țări europene. Consiliul Silvicultorilor Europeni (CEF) a înființat pentru susținerea activității sale două instituții: Grupul de Consultanță al Experților Forestieri din Europa (AGFEE) și Societatea Academică Forestieră Europeană (EFAS). Dat fiind importanța esențială a pădurilor în diminuarea efectelor schimbărilor climatice, încă din 2011 Consiliul Silvicultorilor Europeni a solicitat cu deosebit respect Parlamentului European și Comisiei Europene să înființeze o Comisie pentru Păduri sau un Directorat General pentru Păduri în cadrul Comisiei Europene. Consiliul Silvicultorilor Europeni reiterează această propunere și în 2020. CEF, AGFEE și EFAS acordă o deosebită apreciere activității Comisiei pentru Mediu, Oceane și Pescuit de a respecta și aplica principiul subsidiarității în domeniul silvic la toate statele membre ale Uniunii Europene în condițiile în care nu există o autoritate silvică în Comisia Europeană. CEF, AGFEE și EFAS își prezintă întreaga disponibilitate să participe în procesul de elaborare a strategiilor și politicilor silvice, regulamentelor și directivelor silvice în cadrul European Green Deal. CEF, AGFEE și EFAS solicită, cu deosebit respect, să se organizeze, cât mai curând posibil, o întâlnire la nivel înalt a Comisiei pentru Mediu, Oceane și Pescuit cu reprezentanții celor trei organizații pentru discutarea politicilor silvice și găsirea de soluții la probleme de actualitate din sectorul silvic european. Mulțumim pentru atenție și cele mai amabile salutări. CEF Președinte EFAS Președinte János Halmágyi Marian Stoicescu Vă doresc dumneavoastră, familiilor dumneavoastră, tuturor celor dragi, colegilor dumneavoastră multă, multă sănătate! COMUNICAT
În contextul în care populația României traversează o perioadă de îngrijorare și panică dat fiind extinderea epidemiei de coronavirus (COVID-19), unii parlamentari, poate fără să cunoască realitățile dar cu o vehemență demnă altor cauze, susțin o campanie de dezinformare prinvin realitățile sectorului silvic. Folosind unele date prelimiare dintr-o lucrare ce se dorește a fi Inventarul Forestier Național, date contestate de mediul academic și din cercetare forestieră, de organizațiile profesionale și sindicale din silvicultură, de administratorii de păduri, crează o imagine deformată a României afirmându-se că în cursul ultimilor ani s-au tăiat ilegal 20 mil. m³ în fiecare an, în condițiile în care tăierile legale de masă lemnoasă au fost de 19 mil. m³ pe an, deci în total în România s-a tăiat masă lemnoasă cu un volum de 39 mil. m³ în fiecare an, ceea ce este cu totul nerealist. Folosind această motivație, acești parlamentari susțin înființarea de urgență a unui DNA al pădurilor și intervin în Parlament cu un Proiect de act normativ de modificare a Legii nr. 46/2008 privind Codul Silvic. Fără să existe o dezbatere publică și fără să se aplice prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională, la Parlament se află în faza de avizare un Proiect de Lege pentru modificarea Codului Silvic, a punctului 21 din Anexa nr. 1 a acestui Cod, venindu-se cu o completare la definiția Materialelor lemnoase, asimilându-se acestor materiale lemnoase: lemnul sub formă de particule, biomasa, mangalul, etc! Legea nr. 46/2008, Codul Silvic este o lege organică. A fost elaborată în perioada 2005-2008 de Parlamentul României luându-se în considerare un draft elaborat de ministerul de resort împreună cu Academia Română, Academia de Științe Agricole și Silvice, organizațiile profesionale și sindicale, asociațiile poprietarilor de păduri. Orice modificare de articol din această lege, deosebit de importantă pentru țară, necesită o consultare cu toate instituțiile amintite. Acest Proiect de Lege a intrat spre avizare în luna februarie a acestui an la Consiliul Economic și Social, organism consultativ al Parlamentului și Guvernului, obținând, dat fiind forma precară a textului, aviz nefavorabil. Sperăm că Parlamentul va lua în considerare acest aviz. COMUNICAT În data de 12.02.2020, în mass-media a apărut știrea că din partea Comisiei Europene s-a lansat un avertisment României de a lua măsurile necesare remedierii deficiențelor identificate de Comisie privind cantitățile mari de lemn recoltat ilegal și nerespectarea Directivei Habitate, Directivei privind evaluarea strategică de mediu și Directiva privind păsările, constatând că unele habitate forestiere protejate au dispărut din cadrul siturilor protejate Natura 2000. Potrivit scrisorii primite de la Comisia Europeană, România are la dispoziție o lună pentru a lua măsurile necesare remedierii acestor deficiențe. Scrisoarea Comisiei Europene reprezintă primul pas în procedura de infringement. Situația este deosebit de gravă deoarece procedura de infringement poate să aducă României imense prejudicii financiare și de imagine. Credem că este în interesul României ca autoritățile din țara noastră să facă publice sesizările sau demersurile transmise din țară la Bruxelles, cine a făcut aceste demersuri, dacă datele prezentate în aceste demersuri au fost verificate sau confirmate de autorități sau instituțiile abilitate în acest sens din România, pașii care s-au făcut în țară pentru soluționarea problematicii prezentate în demersurile menționate, precum și textul Scrisorii de Punere în Întârziere primită de Guvernul României de la Comisia Europeană. România la nivelul anului 1990, ocupa locul 2 în Europa în ceea ce privește calitatea pădurilor (biodiversitatea speciilor forestiere, starea fito-sanitară a pădurilor, volumul de masă lemnoasă la ha). A urmat o perioadă, 1991-2005, în care s-au aplicat legi de reconstituire a dreptului de proprietate retrocedându-se mai mult de jumătate din suprafața păduroasă a țării vechilor proporietari. Pentru cele 3,2 mil ha de păduri retrocedate s-au constituit de către proprietari structuri silvice de administrare și pază, procesul finalizându-se abia în anul 2017. Inexitența în timp a unor structuri de pază și administrare silvică a dus la apariția tăierilor ilegale și distrugerea unor păduri din sectorul silvic privat. Odată cu preluarea în pază de către administratorii silvici privați sau de stat a tuturor pădurilor private, fenomenul de tăieri ilegale s-a diminuat substanțial. Personalul silvic care are în pază pădurea răspunde, conform reglementărilor în vigoare, material și penal de orice arbore lipsă din pădurea luată în gestiune dacă nu prind hoțul de lemn. În apărarea pădurii, personalul silvic a dat dovadă de devotament și sacrificiu. În ultimii ani 6 pădurari au fost omorâți apărând pădurea de către infractorii surpinși în pădure furând lemn (ultimii 2 pădurari au fost omorâți în toamna anului 2019), peste 650 de pădurari, ingineri, tehnicieni silvici au fost agresați de hoții de lemn suferind vătămări corporale grave, iar la mulți pădurari li s-au pus în pericol familiile, hoții de lemn dând foc la casa sau mașina pădurarului. Din nefericire, tăieri ilegale de arbori nu vor fi stopate atâta timp cât unele categorii ale populației din mediul rural trăiesc sub pragul sărăciei și nu au bani să cumpere lemnul de foc necesar încălzirii locuinței. Mulți dintre ei preferă să primească amendă, care oricum n-au cum s-o achite, decât să-și lase copii să se îmbolnăvească în frig. Pentru a descrește presiunea asupra pădurii și asupra personalului silvic, autoritățile ar putea prelua exemplul altor țări care practică în zonele populate limitrofe pădurii unele facilități la cumpărarea lemnului de foc, inclusiv prestarea unor servicii sau lucrări silvice compensatorii valorii lemnului de foc. Cazurile de furt organizat de lemn, mai ales din habitatele naturale, considerăm că trebuie pedepsite exemplar, iar personalului silvic, pentru a evita situațiile de agresiune gravă la care este expus, să i se permită să folosească arma din dotare pentru autoapărare în timpul exercitării atribuțiunilor de pază a pădurii. Având în vedere unele măsuri, printre care și modificarea unor acte normative, anunțate de ministrul mediului, apelor și pădurilor în vederea evitării procedurii de infringement pe păduri, Confederația Consilva și Federația pentru Apărarea Pădurilor a solicitat încă din data de 13.02.2020 conducerii Ministerului mediului, apelor și pădurilor să dispună, în conformitate cu prevederile Legii 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, ca în procesul de elaborare și la dezbaterile publice ce vor fi organizate pentru aceste Proiecte de acte normative să fie invitați și delegații Confederației Consilva, Federației pentru Apărarea Pădurilor, Federației Sindicatelor din Silvicultură Silva, Federației Sindicatelor Carpatisa, Societății Inginerilor Silvici din România Progresul Silvic și Asociației Proprietarilor de Păduri din România. CAUZELE RETROCEDĂRILOR ILEGALE DE PĂDURI
Retrocedarea ilegală a pădurilor a fost cauzată sau facilitată de: - interpretarea şi aplicarea greşită a legilor privind reconstituirea dreptului de proprietate; - neluarea în considerare a legilor de expropriere efectuate de statul român până la apariţia regimului comunist; - nepromovarea de către ministerele de resort care au răspuns de silvicultură (Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului și Pădurilor) şi a celui care răspunde în prezent de silvicultură (Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice) a modificărilor necesare eliminării confuziilor din legile de reconstituire a dreptului de proprietate; - neluarea în considerare de către autoritatea publică care răspunde de silvicultură a propunerilor societăţii civile, respectiv ale Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor, în vederea stopării retrocedărilor ilegale. Aceste propuneri au fost transmise de către Federaţia pentru Apărarea Pădurilor ministerului de resort încă din data de 15.02.2010. Retrocedarea ilegală a pădurilor a fost posibilă astfel: 1. S-a permis ca aceeaşi suprafaţă de pădure, pe baza unor documente neaferente anului 1948 – când au fost naţionalizate pădurile, să aibă mai mulţi solicitanţi, oferindu-se, pentru a se satisface toţi solicitanţii, păduri şi pe alte amplasamente chiar dacă pentru aceasta se diminua un bun proprietate publică – suprafaţa pădurilor statului, încălcându-se astfel art. 136 alin. (4) din Constituţia României prin care “bunurile proprietate publică sunt inalienabile”. 2. S-a permis reconstituirea dreptului de proprietate fără ca solicitantul să probeze cu documente dreptul, mărimea şi amplasamentul proprietăţii; 3. S-au acceptat succesiuni fără ca acestea să fie dovedite cu acte autentificate; Federația pentru Apărarea Pădurilor solicită autorităților sistarea retrocedărilor de păduri până la finalizarea verificărilor tuturor retrocedărilor suspecte a fi ilegale. |
Bine ati venit!
Scopul Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor este de a contribui la menţinerea şi gestionarea durabilă a pădurilor, patrimoniu de interes naţional, indiferent de forma de proprietate a acestora.
